“Pentru grupul nostru, dar si pentru Romania, este foarte importanta abordarea de sustenabilitate ca parte a businessului”, a declarat Irina Ionescu, Public Affairs & Communication Manager la Coca‑Cola HBC Romania, intr-un interviu acordat Revistei Biz.

Cea mai sustenabila companie din lume in sectorul bauturilor creeaza tendintele, nu le urmeaza. Cum reuseste Coca‑Cola HBC, cel mai mare imbuteliator Coca‑Cola, acest lucru ne spune Irina Ionescu, Public Affairs & Communication Manager, CocaCola HBC Romania. 

 

Care sunt principalele proiecte Coca‑Cola HBC in domeniul sustenabilitatii?

Pentru noi sustenabilitatea este parte din business. Coca‑Cola HBC face anual un singur raport la nivel de grup, care cuprinde atat detaliile financiare, cat si pe cele nefinanciare pentru toate cele 28 de tari in care este prezent. Raportul este trimis catre bursa de la Londra si catre cea de la Atena, dar participam si la New York in cadrul indicelui Dow Jones Sustainability Index. Grupul a fost desemnat de patru ori la rand, cel mai recent chiar in 2017, cea mai sustenabila companie din lume in sectorul bauturilor. Pentru grup, dar si pentru Romania, este foarte importanta abordarea de sustenabilitate ca parte a businessului. Pentru ca o companie sa fie sanatoasa, ea trebuie sa fie profitabila, iar cu cat reuseste sa fie profitabila pe termen lung, cu atat este si mai sustenabila. In plus, daca esti o companie profitabila, poti sa ai grija de dezvoltarea angajatilor tai, iar in cazul nostru a devenit de-a dreptul o obsesie, in sensul bun. Pentru ca ne dorim ca cei care lucreaza aici sa simta ca se pot dezvolta, dincolo de salariu, care bineinteles ca este foarte important, ne dorim sa oferim si experiente angajatilor, nu numai traininguri. O alta directie este preocuparea de a avea un impact cat mai mic asupra mediului. Si nu in ultimul rand, dezvoltam programe punctuale sau pe termen mediu in ceea ce priveste dezvoltarea comunitatilor. Acestia sunt pilonii nostri principali, de aici pornim.

 

Cum se reflecta sustenabilitatea in business?

Vorbim de investitii foarte mari. In Ploiesti si Timisoara, avem Combined Heat and Power Plants – fa­brici eficiente energetic, pe baza de gaze naturale, la care noxele sunt reduse cu 20-40%, in functie de cum functioneaza fabrica respectiva. Sunt investitii facute in 2009 si in 2017. De altfel, 98% din energia consumata de noi aici este fie eficienta, fie regenerabila. Avem indicatori legati de redu­cerea consumului de apa, a energiei electrice, mai ales in zona de productie si depozitare. De exemplu, coolerele noastre au standarde din ce in ce mai stricte de reducere a noxelor, iar partea buna este ca furnizorii nostri sunt din Romania si ne ajuta, mai ales ca in fiecare an cumparam mii de coolere. Pentru noi este foarte important sa dezvoltam economia tarii in care ne aflam, asa functioneaza sistemul Coca‑Cola in lume, nu produci intr-o tara si vinzi in alta. Cea mai mare parte a produselor sunt vandute in tara, sigur ca exista si regional, iar Romania este un hub regional, insa cea mai mare parte a produselor sunt produse si vandute aici, iar 90% din furnizorii nostri sunt din Romania. Lantul de valoare incepe de la fermierul care cultiva sfecla de zahar care se rafineaza si foloseste in Romania, pana la coolerele care se produc tot aici, la echipamente, la furnizori, la agentiile cu care lucram, la distribuitori, la magazinele traditionale, lantul este foarte lung. Sunt producatori de ambalaje care vin aici pentru ca noi investim foarte mult. Anul trecut am lansat o linie de productie de ambalaje de aluminiu, in Timisoara, cea mai rapida din Romania.

 

Si pe partea de comunitati?

Cel mai recent program pe care il derulam si in acest an este „La TINEri este Puterea”, un program fanion al grupului Coca‑Cola HBC declinat pe fiecare tara adresat tinerilor din Romania, intre 18 si 30 de ani, care inca nu sunt angajati sau nu sunt intr-o forma de educatie si sunt putini angajabili. Ne adresam celor care nu au reusit sa ia bacalaureatul, unul dintre grupurile tinta, iar al doilea grup sunt tinerii care ies din sistemul institutional. Anul trecut am lansat programul si am realizat o cerere de propuneri de proiecte de la ONG-uri din domeniu. Au aplicat opt, ne-am intalnit cu cinci, iar la final am ales organizatia Social Incubator, pentru ca stiu sa ajunga la acesti tineri. La sase luni de la lansarea programului, avem deja 556 de tineri care au fost in program, iar in acest an vor veni si altii. Ei urmeaza doua tipuri de cursuri, de dezvoltare personala, sa invete ce le place si ce nu, si cursuri de ajutor in cariera – cum sa iti faci un CV, cum sa vorbesti, cum sa te prezinti, cum sa devii antreprenor. Anul trecut programul s-a desfasurat in Vaslui, Prahova si Bucuresti – Ilfov, iar in acest an l-am extins la sase judete. O surpriza placuta a fost sprijinul autoritatilor locale, care ne-au ajutat cu locatii, sali dotate cu ceea ce era nevoie pentru aceste seminarii intensive care dureaza trei zile. In curand o sa lansam si un hub digital, unde pot accesa cursurile. Mai vrem sa aducem parteneri de-ai nostri care sa le fie mentori si sa le vorbeasca din propriile experiente.

 

Stiu ca proiectul Dupa Noi a avut rezultate foarte bune. Care a fost ratiunea din spatele lui?

Proiectul a inceput acum trei ani. Fabrica noastra unde imbuteliem cele trei branduri de apa minerala este in satul Poiana Negri, unde avem inchiriat un deal de aproximativ 1.000 de metri, pe care l-am imprejmuit, pentru ca in zona acestor izvoare (care nu sunt ale noastre, noi le administram si le operam prin contract cu statul) trebuie sa fie cat mai curat. Si am facut curat, astfel incat sa scoatem apa de sub pamant, sa nu o luam de deasupra. Am vazut cum vorbeau angajatii des­pre apa si des­pre zona ca si cum ar fi curtea lor, si atunci am lucrat cu agentia McCann, care au dezvoltat conceptul Dupa Noi. Ceea ce vrem sa spunem este ce anume las dupa mine, ca individ, ca organizatie, ca si comunitate. Si am facut mai multe episoade, ca lumea sa descopere Tara Dornelor din punctul de vedere al traditiilor si al turismului. Apoi am facut diverse workshopuri cu peste 50 de mestesugari, prin care sa ii ajutam sa se promoveze online, am dotat un internet cafe in satul Ciocanesti, unde am inceput.

 

Cum genereaza valoare sistemul Coca‑Cola in economia romaneasca?

Intram in contact cu fermieri, furnizori directi, alti furnizori, distribuitori, producatori, iar acesta este un lant de valoare. Elaboram periodic un studiu – Impactul socio-economic al sistemului Coca‑Cola si al lantului de valoare, care este foarte util pentru noi, pentru ca vrem sa intelegem care este contributia noastra la economia romaneasca, dar care este util si pentru angajatii nostri. Analiza prezentata in cadrul studiului se bazeaza pe o metodologie tip “intrare-iesire”, elaborata de economistul castigator al premiului Nobel Wassily Leontief. Studiul este realizat de compania independenta de consultanta strategica Steward Redqueen, care se ocupa de acest proiect pentru sistemul Coca‑Cola in peste 30 de tari. Din studiu reiese care este influenta noastra asupra unei agentii, a unui distribuitor, furnizor, nu se refera la tot businessul lor, ci la cota de business care ni s-a datorat noua. In Romania, suntem peste 1.400 de angajati ai sistemului Coca‑Cola, iar pentru fiecare loc de munca direct generam alte 12 locuri de munca in economia locala. Numarul exact de locuri de munca generate de tot sistemul Coca‑Cola este de 19.900. Banii generati de acest lant de valoare sunt 448 de milioane de euro, din care contributia la bugetul de stat este de 241 de milioane de euro, adica 0,8% din toate incasarile la bugetul de stat. Si asta e o influenta directa. Acest impact socio-economic este o invitatie la dialog, asta facem noi, intrebati-ne. Suntem deschisi unui dialog cu oricine.

 

Care sunt provocarile de pe piata romaneasca?

Din punctul de vedere al sus­tenabilitatii, acest concept nu este clar pentru multe companii. Este util sa reusim sa ne unim mai multe companii, ONG-uri, presa, autoritati, sa stam de vorba des­pre sustenabilitate. A fost un demers aici, Carta diversitatii din Romania, pe care noi l-am semnat inca de la inceput. In al doilea cred ca este vorba despre masa critica, inca nu sunt suficienti actori care sa vorbeasca si sa aplice principiile sustenabilitatii in viata de zi cu zi. Iar in al treilea rand este vorba de faptul ca inca nu exista indeajuns de multa concurenta. Din punctul de vedere business, in primul rand este vorba de consumatori si de ritmul cu care trebuie sa ne adaptam la cererile lor. Lucram foarte mult la acest lucru, pentru ca oamenii isi doresc produse potrivite stilului lor de viata, echilibrat, energic, dinamic. Un alt punct este complexitatea businessului, care presupune sa fim prezenti peste tot si aici este mult de lucru. Apoi predictibilitatea mediului de afaceri, pe care o dorim.

 

Care sunt planurile pentru urmatorii ani?

Pe partea operationala avem obiective pana in 2020 si lucram la tintele pentru 2025. Pe partea de sustenabilitate, ne mentinem pe partea de educatie, de mediu si in cazul comunitatilor. Este o strategie la care tinem foarte mult si pe care o continuam. Iar pe partea de business, avem in lucru multe lucruri, pe care le vom dezvalui la momentul respectiv.