.jpg)
Pentru noi, sustenabilitatea este o misiune extrem de importanta. Iar succesul acestei misiuni depinde de eforturile fiecarui membru al echipei. Coca-Cola HBC Romania a fost recunoscuta timp de 5 ani consecutiv drept cea mai sustenabila companie pe plan local, iar asta se datoareaza echipei noastre. Azi va invitam sa-l cunoasteti pe colegul nostru Cristi, Public Affairs Project Manager.
Povestește-ne puțin despre tine. Cum arată Cristi în afara Coca-Cola HBC? Dar în cadrul companiei?
Arată ca un om obisnuit 😊. Îmi place mult să citesc și îmi place sportul, în general. De fiecare dată când am ocazia, mă uit la meciuri de fotbal, de tenis, uneori și la înot, handbal sau rugby. Nu mă mai duc pe stadion, deși, la un moment dat, îmi plăcea să fac asta. Dar în orice oraș în care călătoresc, vizitez stadionul. Sunt chiar o persoană obișnuită, nu ies cu nimic din tipar.
În perioada doctoratului, am fost asistent universitar la facultatea de Sociologie din cadrul Universității București. Am avut două grupe, am predat politici sociale și pot spune că acesta a fost dintotdeauna visul meu și mi-am dorit foarte mult să mi-l îndeplinesc. Și chiar mi-a plăcut, însă nu am putut să predau în continuare, din cauza pandemiei. Dar eu sper ca, din aceasta toamnă, să reiau activitatea.
În companie, mă văd parte din echipă, în primul rând din echipa de CA&S (Corporate Affairs & Sustainability), dar, cel mai important, parte dintr-o poveste. Sunt implicat in multe proiecte frumoase si mă văd aici pentru mulți ani.
Ne poti spune, pe scurt, care a fost parcursul tău în companie?
Am început într-un rol temporar de Government Relations Coordinator – venisem să țin locul unui coleg. Apoi, am devenit Public Affairs Coordinator și am continuat cu cel de Packaging Waste Coordinator. Acesta din urma a fost o noutate pentru mine, pentru department, dar și pentru companie, pentru că rolul nu existase pana atunci și a trebuit să-l “inventez”, alături de ceilalți colegi.
Misiunea mea se baza pe doi piloni. Primul se referă la adunarea informațiilor din intern - cele legate de politica companiei, ambalaje și deșeurile de ambalaje - și transmiterea lor în extern, către stakeholderii noștri, asociațiile de business, de industrie, autoritațile locale și centrale. Scopul acestui proces este implementarea legislației care să ne ajute pe noi să avem un business mai eficient. Al doilea pilon presupune informarea colegilor cu privire la tot ce se întâmplă în piață, inclusiv anunțarea diverselor schimbări legislative care ar putea să aibă un impact asupra industriei în care operăm.
Rolul pe care îl ocup în prezent este cel de Public Affairs Project Manager, o poziție mai degrabă strategică decât operațională. Am păstrat mare parte din atribuțiile pe care le aveam pe Packaging, dar rolul actual implică și relaționarea cu autoritățile, partenerii și asociații companiei.
Ce îți place cel mai mult la jobul tău?
În primul rând, îmi place că nu încetează să mă surprindă, chiar în activitatea de zi cu zi.
Al doilea lucru care îmi place foarte mult este echipa din care fac parte – sunt sigur că nici eu nu m-aș fi integrat așa usor și nici noi n-am fi avut succesul pe care îl avem dacă nu ar fi fost echipa formată din oameni atât de diferiți, dar care reușesc, totuși, să pună la comun tot ce au mai bun, pentru un scop mai înalt, ca să zic așa.
În al treilea rând, îmi place cultura organizațională și faptul că am găsit aici oameni care nu vorbesc fără a face ceea ce spun.
Recent, ai câștigat un premiu de echipă la Recognition@Coke. Felicitări! Ne poți povesti mai multe despre proiect și care a fost rolul tau?
Multumesc! Sincer, acest premiu a fost o surpriză pentru mine. Am creat un grup de lucru în ultimul trimestru din 2020, cu scopul de a crește performanțele și portofoliul nostru de apă, în raport cu investițiile și eforturile depuse. Mai concret, noi ne mândrim că avem in portofoliu prima apă din România într-un ambalaj din 100% PET reciclat (Dorna), însă acest lucru nu era foarte cunoscut în piată, în acel moment. Doream să găsim cheia prin care să-l facem pe consumator să înțeleagă beneficiile pe care le aduce acest ambalaj și de ce este diferit de restul ambalajelor de pe piață.
Și așa s-a născut acest grup cross-funcțional, cu ajutorul căruia am adresat nevoia de educare a publicului cu privire la beneficiile ambalajului rPET si ne-am bucurat să vedem că rezultatele au fost pe măsură. Cercetările sociologice pe care le-am facut între consumatori arată că aceștia încep să fie mai conștienți de beneficiile rPET-ului și, ca urmare, încep să aleagă apa noastră. Și nu ne oprim aici.
Ce legatură este între funcția ta, Public Affairs Project Manager, și subiectul deșeurilor de ambalaj?
Subiectul deșeurilor a evoluat rapid în ultimii ani pe agenda publică. Există o presiune tot mai mare a opiniei publice, a ONG-urilor, a societătii civile și consumatorilor asupra guvernelor și companiilor pentru propunerea, dezbaterea și adoptarea legislației cu privire la gestionarea responsabilă a deșeurilor din plastic, care ne vizează în mod direct.
Rolul meu intervine în acest trio: sustenabilitate – deșeuri – Public Affairs. Este un subiect de care m-am ocupat în ultimii doi ani, am lucrat împreună cu colegi din industrie și colegi din echipă la definirea de amendamente, la studii de impact pe care le-am făcut și le-am pus la dispoziția autorităților, ca să le fie mai usor să implementeze aceste directive.
Ne poți povesti pe scurt care sunt principalele proiecte de sustenabilitate CCH în care te-ai implicat?
În 2018, am lansat pilonul După Noi, Strângem tot noi, parte din platforma de sustenabilitate După Noi. Am gândit împreună cu colegii și am implementat proiectul de colectare separată la marile festivaluri de muzică și la diverse evenimente corporate.
M-am implicat și în proiectul Big Belly, care a presupus amplasarea de containere inteligente de colectare selectiva in centrul capitalei. Am fost cel care a ținut legătura cu partenerii de la GreenPoint și cu Primăria Sectorului 3 si este un proiect de care suntem cu toții mândri și abia așteptăm să îl scalăm. J
Un alt proiect se referă chiar la implementarea sistemului garanție-returnare în România. Momentan, acesta este văzut ca un panaceu care va rezolva toate problemele legate de reciclare în România. Nu este chiar așa, nu le va rezolva pe toate, dar va rezolva o mare parte din ele. Așa cum îl vedem și cum îl propunem noi, va fi un model de “best practice” și pentru alte țări, pentru că nu s-a mai implementat nicicăieri un sistem garanție-returnare într-o țară de dimensiunile României.
Proiectul rPET, de care am tot vorbit, este încă un proiect care mi-e foarte drag. rPET nu înseamnă doar un ambalaj pentru apă, ci și discutii în piață, pentru a fi mereu la curent cu tot ce se întamplă, cu inovații, cu asigurarea faptului că vom avea întotdeauna materie primă, pe care s-o putem folosi în ambalaje, discuții cu autoritățile pentru a avea standarde clare, și, bineînțeles, discuții cu colegii, pentru a asigura și trecerea altor produse în rPET în viitor.
Am întâlnit de-a lungul timpului tineri interesați de subiectul sustenabilitate, în special de reciclare. Ai vreo recomandare pentru acești tineri care își doresc să aducă o schimbare, dar nu știu de unde să pornească?
Poți sa le oferi exemplul meu – eu, dinainte sa vin aici, am avut întotdeauna înclinație spre a colecta selectiv, dar eram și eu în paradigma “Degeaba mă chinui eu, dacă oricum salubritatea le va lua la grămadă, sau oricum ajung la groapa de gunoi.”
Așadar, când am început să mă ocup de domeniul acesta, să mă duc la ședințe cu asociațiile sau autoritățile, toată lumea prezenta un peisaj sumbru – “în România nu se poate”. Totuși, în ultimii 3 ani, s-a cam schimbat acest discurs, iar acesta lucru a venit ca un efort comun – și al autoritatilor care, au venit cu o legislație care se poate aplica și, pe de altă parte, a producătorilor și marilor companii, care și-au asumat obiectivele de sustenabilitate și au acțiuni concrete în acest sens, dar și al consumatorilor, pentru că și-au dezvoltat interesul pentru sustenabilitate.
Așadar, tinerii (și nu numai) au la momentul actual toate instrumentele necesare pentru a recicla. Iar dacă nu au serviciu direct de colectare separate de la salubrist, pot să acceseze online Harta Reciclării, un alt proiect de sustenabilitate la care am lucrat cu drag, și să găsească cel mai apropiat punct de colectare. Nimic nu se face fără un efort minim, de aceea trebuie să lucrăm cu toții.
Un ultim sfat pentru tineri este să aibă răbdare. Harta Reciclării chiar a crescut organic. În 3 ani de când am lansat-o, suntem mai departe decât mi-aș fi imaginat-o eu la momentul respectiv.